Followers ♥

Monday, 13 June 2011

O pagina de jurnal

O pagina din jurnalul unei adolescente absolute si absente..

Ora 01:24 dimineata..In momentul de fata o sa fiu cea mai romantica persoana pe care a-i intalnit-o pana acum.
Simt o dorinta nebuna sa iti aud sirea spinarii pocnind, sa iti simt sangele curgandu-ti prin mainile-mi, sa observ caderea abundenta a organelor tale intr-o balta enorma plina de sictireala si plictisul tau. Mi-ar placea sa te vad dezmembrandu-te incet dar total.
De ceva timp am devenit persoana total opusa celei care am fost inainte, doar ca nu ascult hardcore. Dintotdeauna am fost o fana infocata a culorii rosu si mai ales de aroma sangelui tau pentru ca intotdeauna a avut un gust amar, un gust de indiferenta deplina. O sa gust nitelus si din acest sirop al iadului si poate voi putea totusi sa retraiesc ce ai trait tu cand m-ai impins spre prapastie, spre abisul mortii.
Ti-as turna un pahar de vin pe corp si te-as diseca usor cu varful unei foarfeci provocandu-ti o durere coplesitoare, incalzindu-ti la maximum tot corpul. 

Te voi picta in non-culori doar pentru a-ti descoperi patima. 
Te voi face sa iti doresti ca niciodata acel ceva sa fii disparut.

Un ambient frumos, care emana destula caldura, o cana de cafea si multe lucruri de-a valma in capul unei simple adolescente de numai 17 ani care simte o puternica legatura, dorindu-si macabrul.

Filele unei carti imi par atat de familiale, parca imi ofera alta atmosfera, mai placuta ce-i drept. Acele de siguranta de langa carte imi amintesc de rochiile vechi ale bunicii de care stateau atarnate unul peste altul fiind in culorile curcubeului. Canuta de lapte portocalie imi ofera ambientul dintr-o zi insorita de dimineata ascultand marea de la departare. Ghemul de ata verde de pe birou parca ma sugruma fiind desfacut si aruncate-i fiind firele in diferite directii si parca asa-mi este si viata! Sus pe unitate sta un ursulet de plus crem, un pui mic, care parca doreste sa fie la mama lui in brate dandu-ne impresia ca el este defapt viu. Repet! Toate sunt doar impresii, vrei sau nu!


Hai sa facem o paralela, savvy?
Toti ne ascundem dupa niste simple masti pentru o anumita perioada dupa care ne aratam adevarata personalitate, adevaratul caracter care, odata, va ajunge sa ne distruga.
Eu iubesc dansul macabru pe melodii lente, ador sangele dar urasc suferinta. Ciudat, nu? Si eu care credeam ca nu exista nicio legatura intre ele. Exista. Defapt, de multe ori suferinta te provoaca sa versi lacrimi de sange sau, pur si simplu, sa iti indoaie un nerv sensibil care sa ajunga sa te lase imobilizat. 
Iubim puterea dar totusi suntem foarte sensibili. Adoram peisajele excitante, ne ridicam pana la stele dupa care ceva ne pocneste zdravan lasandu-ne cicatrici mortale sau doar memorabile. 
Viata e ca un joc de carti. Cu cat cartile din pachet se duc mai repede, cu atat ne distrugem si mai mult pe noi insine si poate pe ceilalti, din inconstienta. O fata e alba, imaculata, iar cealalta e colorata din abundenta.


Fata ta reala care este?
Oare vei putea vreodata sa lasi orgoliul deoparte si sa admiti ca nu esti deloc diferit de restul, d'apoi perfect?

20 comments:

  1. Imi place numai finalul restul e cam prea macabru

    ReplyDelete
  2. Nobody's perfect, I'm nobody...But I was born to stand out, which I do.

    ReplyDelete
  3. Sa mor daca te mai inteleg Mirel :|

    ReplyDelete
  4. Jocul sinistru al iubirii...

    ReplyDelete
  5. Da. Depinde de la persoana la persoana cum il vede :D

    ReplyDelete
  6. Oricum, faza cu mastile e valabila doar in unele cazuri. Pentru ca uneori pur si simplu te schimbi cu totul fara sa iti dai seama. Te trezesti ca esti altcineva, dar nu stii cum si de ce.

    ReplyDelete
  7. Asta o poti activa si in cazul meu

    ReplyDelete
  8. Da, stiu... si eu am patit la fel...

    ReplyDelete
  9. Ai ceva la mine pe blog ;;)

    ReplyDelete
  10. Imi place, nu consider postarea macabra deoarece stiu unde ma poate duce mintea :))
    Adevarat ca lumea poarta constant o masca si cand zic "Numai cu tine sunt asa"...frate, important este ca poti fi asa, nu conteaza ca doar cu mine, tu poti ajunge la acel stadiu.
    Si cum mai zic eu
    "To be yourself or somebody else, which is the hardest?"

    ReplyDelete