Trecutul

   

Am observat că multe persoane se plâng din ce în ce mai mult în ceea ce priveşte trecutul. Da, s-au întâmplat lucruri superbe şi memorabile dar şi lucruri pe care poate nu credeai a le experimenta vreodată, cel puţin nu pe pielea ta, dar trecutul e trecut.

   Indiferent dacă anumite momente îţi aduc lacrimi pe faţă, lasă-le să te copleşească pe moment, descarcă-te după care fruntea sus şi mergi mai departe.

   Nu poţi sta toată viaţa ta să boceşti după o persoană care, pur şi simplu, nu te-a meritat. Viaţa merge mai departe cu sau fără persoana respectivă.

   Trebuie să laşi trecutul de tot în urmă ca să te poţi bucura de prezent. Dacă pui lacăt uşii, ce rezolvi? Nimic, sincer. Tot ce vei simţi va fi o depresie morbidă.

   Îţi ia ceva timp să găseşti persoana potrivită pentru tine, acea persoană în care poţi avea pe deplin încredere, cu care te poţi simţi tu însăţi. Dar acea persoană există acolo undeva. Dacă o găseşti, nici să nu îţi treacă prin cap să o laşi să plece.

   Ştii, viaţa ne pune în faţă obstacole din ce în ce mai dificile, iar noi se presupune că le vom trece cu brio, dar nu întotdeauna e aşa, cateodată trebuie să ai o răbdare de fier.

   Eu una nu pot spune că mă bucură trecutul meu pe deplin, defapt, unele momente chiar mă dezgustă, dar nu merită să-mi distrug viitorul prin aducerea trecutului în prezent. Mă bucur de ce am parte în momentul de faţă şi sunt foarte mulţumită şi fericită. Am prietenii lângă mine, am un iubit adorabil cu care mă înţeleg super bine so the past doesn't belong here. I lead my present to my future and i'm happy.

   The past should be a closed chapter to everyone who is able to move on and find their happiness with someone else who can truly loved them as they are.

 

   Don't waste your time looking back at what you lost. Move on. Remember, life is not meant to be traveled backwards.