Comentări sincere

Fiecare zi este o nouă provocare pentru noi, este un nou motiv pentru care să nu continuăm la îmbătrânirea demografică prea mult sau la lenevirea toată ziua bună ziua în pat, uitându-ne la serialele preferate și ronțăind chipsuri sau ciocolăți. Ar trebui ca în fiecare zi să înfruntăm cruntul adevăr și acela se află în afara ușii de la intrare, un adevăr atât de crunt încât s-ar putea să te tenteze de foarte multe ori să te întorci înapoi și să nu mai vrei să ieși afară în veci. Adevărul este că lumea s-a schimbat foarte mult față de cum era acum ceva timp, oamenii au devenit mai arțăgoși, mai plini de ei, mai cu nasul pe sus, mereu căutând ceartă dacă ceva nu merge conform planurilor acestora, iar toate acestea provoacă tensiuni destul de mare la nivel de masă. Adică gândiți-vă puțin (vă dau un exemplu destul de simplu), e ca atunci când o soție își ține bărbatul prea mult în frâu ~începând să-l transforme și pe el într-o femeie~ exemplificând și mai mult cu ajutorul mobilierului cu 2 biluțe care se mișcă dintr-o parte în alta. Și da, femeile tind să aibă o gură extrem de mare când vine vorba despre ceartă putând să admit cu siguranță că de cele mai multe ori deși avem argumente invalide putem închide gurile tuturor.

De mult timp nu am mai întâlnit pe stradă copiii împreună cu bunicii lor având acel unic zâmbet plin de bucurie și armonie care îți făcea instant ziua mai frumoasă doar privindu-i, acele cupluri care se plimbă alene pe străzile parcului fără ca figurile lor să strige „Da, nu e exact cum mă așteptam, trebuie să scap de el/ea” sau „Dude, she’s hot! And this means only one thing.. I’m gonna get laid!”. Îmi e dor de momentele acelea când totul nu era așa de plasticizat, când parcă mai exista pasiune și dorință de a da și altuia. În ziua de azi îți e și frică să ieși până la magazin și să lași ușa deschisă chiar dacă magazinul este la nici 5 minute de casa ta.

Lucrurile nu mai sunt cum erau odată, se presupune că noi trebuie să învățăm din greșeli și dacă am învățat din ele, de ce suntem și noi printre adunătura de ratați cărora numărătoarea se oprește la  10?

În fiecare dimineață când mă trezesc, m-am obișnuit să scriu în jurnal 2,3 rânduri despre cum vreau eu sa imi petrec ziua respectiva indiferent de ce obstacole intervin și știți care e treaba? Mă țin de ele. Câte persoane nu ați văzut că v-au promis enșpe mii de lucruri și nu s-au ținut nici măcar de una singură? Vi se pare corect? Mie nu prea sinceră să fiu. Deși, am încredere și sper ca lumea să înceapă să gândească rațional și mai ales cu capul de umeri și nu cu cel dintre picioare cum fac mulți.

PS: Dacă nu ești sincer cu tine însuți, cum o să poți să înfrunți lumea, d-apoi, să îți susții părerile?